Contratimp

Ma uit in trecut si nu inteleg

Urmele pasilor mei.

Privesc inghetata zapada

Prin care picioarele mele desculte,

Imi amintesc, s-au ranit,

Dar urmele lor inchipuie semne

In alfabetul unei limbi disparute.

Ieri ce voiam sa spun

Si maine cum voi mai citi

Durerea mersului de-acum,

Cand clipele obeze

Par ani si anii epoci

Nehotarate si fara sfarsit?

Niciun raspuns nu se naste

Decat atunci cand nimeni nu mai are

Nevoie de el

Si intrebarea care-l astepta

A murit.

(Ana Blandiana - Contratimp)